Durerea la mers: poate fi o problemă vasculară?

Ați observat că vă doare gamba sau coapsa după ce mergeți câteva minute? Și că durerea dispare dacă vă opriți câteva momente, dar revine când reluați mersul? Acest tipar are un nume medical - claudicație intermitentă - și este unul dintre semnele importante ale bolii arteriale periferice.

Ce este claudicația intermitentă?

Claudicația intermitentă este durerea musculară care apare în timpul mersului sau al efortului fizic și cedează la repaus. Este cauzată de insuficiența fluxului sanguin arterial spre mușchii membrului inferior - mușchii „cer" mai mult oxigen decât pot primi arterele îngustate.

Termenul provine din latinescul „claudicare" (a șchiopăta) - pacienții cu claudicație merg o distanță limitată, se opresc din cauza durerii, apoi pot relua mersul după ce durerea cedează.

Cum se manifestă?

Durerea apare de obicei la un nivel relativ constant de efort (de exemplu, după 200 de metri de mers) - aceasta se numește „distanța de claudicație" și este un parametru important pentru evaluarea severității. Durerea cedează la 1–5 minute de repaus, fără a fi necesară așezarea - oprirea simplă în picioare este suficientă.

Localizarea depinde de nivelul obstrucției arteriale:

• Gambă - cel mai frecvent. Indică o stenoză/ocluzie la nivelul arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee/gambei.
• Coapsă - artera femurală comună sau profundă.
• Fesă - artera iliacă. Poate fi asociată cu disfuncție erectilă la bărbați (sindromul Leriche).
• Picior - arterele distale (frecvent la diabetici).

Caracteristic, durerea este reproductibilă - aceeași distanță de mers, același tip de efort produce aceeași durere. Mersul în pantă sau rapid scade distanța de claudicație, pentru că necesită un consum muscular mai mare.

Diagnostic diferențial - nu orice durere la mers este claudicație

Este important de știut că nu orice durere la mers este de origine vasculară. Diagnosticul diferențial include:

• Stenoza de canal spinal (claudicația neurogenă) - durerea apare la mers dar, spre deosebire de claudicația vasculară, nu cedează rapid la oprirea simplă; pacientul trebuie să se aplece sau să se așeze. Nu se agravează la mers în pantă.
• Artroza de genunchi sau șold - durerea este articulară, nu musculară, și se agravează la coborât/urcat scări.
• Neuropatia periferică (frecvent diabetică) - arsură, furnicături, amorțeală, mai ales la nivelul picioarelor, fără relația strictă cu efortul.
• Sindromul de compartiment cronic de efort - durere la sportivi, cu caracter de strângere, cedează lent la repaus.
• Chistul Baker rupt - durere acută la nivelul gambei, care poate mima o TVP.

O evaluare medicală de specialitate clarifică diagnosticul, eventual completată cu investigații imagistice suplimentare (ecografie Doppler arterială, indicele gleznă-braț) recomandate atunci când este cazul.

Indicele gleznă-braț - testul de screening

Indicele gleznă-braț (IGB sau ABI - Ankle-Brachial Index) este cel mai simplu test de confirmare. Se măsoară tensiunea arterială la nivelul gleznei și al brațului, apoi se calculează raportul:

• IGB > 0,9: normal
• IGB 0,7–0,9: BAP ușoară
• IGB 0,4–0,7: BAP moderată
• IGB < 0,4: BAP severă (ischemie critică probabilă)
• IGB > 1,4: artere necompliane (frecvent la diabetici) - rezultat fals negativ, necesită investigații suplimentare

Ce trebuie să facă un pacient cu claudicație

Managementul claudicației include:

1. Renunțarea la fumat - aceasta singură poate dubla distanța de mers.
2. Program structurat de mers - minim 30 minute, de 3 ori pe săptămână, cu mers până la pragul durerii, pauze, apoi reluare. Sub supraveghere, rezultatele sunt superioare.
3. Controlul factorilor de risc - diabet, hipertensiune, dislipidemie.
4. Tratament medicamentos - antiagregant plachetar, statine, eventual cilostazol.
5. Evaluare vasculară - investigații imagistice (ecografie Doppler, eventual angioCT) recomandate ca pas separat pentru evaluarea anatomiei și planificarea tratamentului.

Când este urgentă prezentarea la medic?

Dacă durerea apare brusc, este foarte intensă și se asociază cu paloarea sau răceala unui membru, mergeți imediat la urgențe - poate fi o ischemie acută, care necesită tratament de urgență (trombectomie, tromboliză sau revascularizare chirurgicală) în primele 6 ore pentru a salva membrul.

Semnele de alarmă ale ischemiei acute (regula celor „6 P" în limba engleză): Pain (durere), Pallor (paloare), Pulselessness (absența pulsului), Paresthesia (parestezii), Paralysis (paralizie), Poikilothermia (răceală).

Ce pot face dacă am aceste simptome?

Primul pas este o consultație vasculară. Dacă nu puteți ajunge rapid la Brașov, o consultație online poate fi un prim pas valoros: veți discuta simptomele în detaliu, veți afla dacă situația este urgentă și veți primi recomandări clare despre investigațiile necesare.

Întrebări frecvente

Claudicația se poate agrava? Da. Fără tratament (mai ales fără renunțarea la fumat), distanța de mers se poate reduce progresiv. La un procent mic de pacienți, boala poate evolua spre ischemie critică cu durere de repaus și leziuni trofice.

Pot face sport dacă am claudicație? Da, și este chiar recomandat. Mersul, ciclismul și exercițiile de mobilizare sunt benefice. Evitați efortul intens nesupravegheat. Programul de mers structurat este considerat prima linie de tratament.